Am hotărât, încă de anul trecut, cu elfa, să ne implicăm în acţiuni caritabile. DE CE? Că AŞA VOR MUŞCHII NOŞTRI! Pentru că aşa ne simţim bine. Pentru că nu avem chef să lăsăm viaţa să treacă, şi să ne întrebăm pe la vreo 60 de ani ce am făcut cu ea, sau cum de a trecut degeaba. Vrem să ne simţim împăcate cu noi înşine.
După ce am căutat ieri vreo 4, 5 ore după o locaţie, am constatat azi cu stupoare că Strada Căluşei nr 56-58 e la doi paşi de noi. Mai aproape chiar decât Facultatea de Instalaţii, unde avem adesea cursuri. Şi am reuşit să devenim "voluntăriţe".
Vedeţi voi, ne plângem mereu că ţara în care trăim este de rahat, că oamenii sunt proşti, că trăim în sărăcie, că nu-i pasă nimănui de nimic. Ne plângem numai. Dar DE FĂCUT, ce facem? Aşteptăm schimbări de la alţii. Vrem ca ALŢII să schimbe ceva, spre binele nostru.
V-aţi gândit vreodată că poate schimbarea e undeva înăuntru? Undeva foooarte aproape. Atât de aproape, că nici nu o vedem! ÎN NOI chiar! Suntem mici, dar faptele noastre pot conta. Dacă avem încredere în ceea ce facem.
Cu doar 2 ore pe zi, poţi lua parte la acţiunile Crucii Roşii. 2 ore în care înainte moţăiam, leneveam la masă sau la baie....în fine, timp dus de pomană. În timpul ăsta poţi ajuta. Poţi face "nimicurile" să conteze. Poţi începe schimbarea pe care o vrei de la ceilalţi, dând o mână de ajutor. Nu pentru a le demonstra altora că îţi pasă. Tu ştii de ce şi de cine îţi pasă, nu trebuie să demonstrezi nimic, nimănui. Dar vei şti că dacă rămânem în sărăcie şi nepăsare, nu va fi din nepăsarea ta. Vei şti că măcar ai încercat.
Noi începem schimbarea cu Crucea Roşie. Tu cu ce începi?
ce bine zici, de am tine cont ar fi perfect. multumim
RăspundețiȘtergere