Unii dintre voi se aşteaptă probabil să vorbesc de lipsa de maniere a cine ştie cui. Ei bine, nu.
Am remarcat că mă regăsesc adesea în situaţii în care nu ştiu cum să mă comport, ca să nu par crescută pe maidan.
Nu de alta, dar au trecut vreo 6 ani de când am citit Codul Bunelor Maniere, al doamnei Aurelia Marinescu. Aşa că am luat la puricat internetul să îmi "updatez" cunoştinţele. Şi m-am gândit să împărtăşesc câte ceva din cele aflate, că nu ştii niciodată cui îi vor fi de folos cele aşternute pe blogul personal.
Ţin să menţionez că nu sunt unul din oamenii scorţoşi, care ţin la etichetă şi la aparenţe mai mult decât la orice altceva. Pur şi simplu cred că ar trebui cu toţii să ţinem cont de câteva reguli, din bun simţ, mai degrabă decât din obligaţie.
Salutul
În primul rând, nu salutăm niciodată cu pălăriuţa sau şepcuţa pe cap. Ce am citit eu pe aici spune că doamnele nu sunt obligate să dea jos pălăria. Dar eu, care mai port, o dau jos, just in case. Şi, mai ţin minte din cartea mai sus menţionată, domnii se vor ridica să dea mâna cu cineva sau pentru a li se prezenta o persoană.
Eu, una, mă ridic oricum să dau mâna cu lumea, sau să fac cunoştinţă cu cineva mai în vârstă. Stau jos numai dacă sunt pe un scaun inghesuit şi nu am loc să mă ridic. Şi nu fac asta neapărat din bun simţ, cât pentru a fi la nivelul persoanei pe care o salut. Parcă îmi stă în cap dacă sunt mai jos.
Este foarte important să răspundeţi la salut, nu ca mine, care umblu adormită şi nu văd că îmi face lumea cu mâna. Răspundeţi mereu la salut, atunci când observaţi că vă salută lumea, şi nu ezitaţi să salutaţi primii sau primele.
Ştiu multe fete care nu salută pe motiv că "dacă nu ma salută el/ea, nu salut nici eu". Faza e că oamenii ori nu te-au observat, ori cine ştie cum au învăţat ei bunele maniere, şi au impresia că nu e frumos să saluti primul o fată/persoana mai în vârsta/mai ştiu eu ce. Voi salutaţi. Dacă "salutatul" răspunde sau nu, treaba lui.
Totuşi, fata întinde mâna băiatului. Nu e politicos să se întâmple invers.
Detalii, deşi nu multe, găsiţi aici.
Prezentările
Sunt foarte importante, pentru ca oamenii să nu se simtă stânjeniţi sau excluşi, atunci când ajung într-un mediu nou. Cel puţin aşa mi se pare mie. Eu, una, cu excepţia zilelor în care dorm pe mine, prezint toţi cunoscuţii între ei: "Vă cunoaşteţi? Nu? Uite, X e prietena mea din liceu. X, Y este noua mea amică, ne ştim de la o prezentare."
Am citit cum se fac prezentările în urmă cu sute de ani, în cartea doamnei Marinescu, şi mi-au intrat in reflex.
Este simplu:
- nou veniţii se prezintă persoanelor deja existente în încăpere
-domnii se prezintă domnişoarelor/doamnelor
- persoanele tinere celor mai în vârstă
Prezentările se fac cu numele complet, sau pur şi simplu cu numele cu care ştiţi persoanele respective. Puteţi menţiona, cum este şi recomandat din ce îmi aduc aminte, funcţiile persoanelor, sau gradul de rudenie, sau chestii de genul. ( Lucica, ţi-l prezint pe vărul meu Gogu. Gogule, Lucica este prietena mea de la Motru.). Nu prezentaţi lumea după porecle, că nu e frumos. Dacă cei prezentaţi preferă alte apelative, se înţeleg după. (Lucica îi explică lui Gogu că preferă să i se spună Corli)
Nu ştiu cât este de recomandat, dar eu, cand prezint pe cineva şi e timp, dau şi câteva detalii despre cei prezentaţi, sau menţionez puncte comune. (X, ca şi tine, Y, este pasionată de pictură. De fapt, tocmai îmi povestea o expoziţie la care a fost.)
De asemenea, ceva ce eu am apreciat foarte tare la o nuntă. dacă faceţi masă festivă de aia mare, cu zeci de invitaţi, sau chiar câţiva care nu se cunosc, faceţi prezentările când conduceţi invitaţii la masă. E ceva de lucru dacă e vreun botez/nuntă/ cumetrie, dar dacă mobilizaţi câteva rude, invitaţii vor fi aşezaţi oraganizat şi nu se vor simţi stânjeniţi.
La masă
Regulile sunt câtă frunză şi iarbă. Care mai de care mai complexe. Iar mie, una, mi se par inutile câteva, iar altele mi se par de la sine înţelese.
Totuşi, fiţi punctuali.
Nu staţi cu coatele pe masă.
Staţi pe cât posibil drepţi.
Se spune că nu este frumos să refuzaţi un fel de mâncare. Ei bine, am cercetat, şi, deşi gazda ar fi flatată dacă aţi păpa tot, nu vă forţaţi. Spuneţi frumos că acel fel de mâncare nu vă face bine, sau că nu mai puteţi. Este, zic eu, mai bine decât să mâncaţi cu noduri.
Nu vă întindeţi după ceva de pe masă. Cereţi persoanei de lângă. Sarea, piperul şi ce mai este de pasat se dau prin faţa mesenilor, niciodată prin spate.
Ajutaţi gazda numai dacă aceasta vă roagă. Pe mine m-a surprins, nu ştiam că ajutând gazda, îi subestimezi cumva calităţile. Dar mă rog...
Faptul că ordinea de utilizare a tacâmurilor este din exerior spre interior nu mai este de mult un secret.
Mai multe detalii legate de etichetă, ce se face si ce nu, dar şi un articol despre alegerea vinului, găsişi pe culinar.ro. Nu stiu cat de curand o sa trebuiasca sa asortez un vin mancarii, dar cu siguranţă a fost interesant de citit.
Radu Popoviciu va aduce detalii despre cum se consumă fel de fel de preparate. Şi, dacă aveţi curiozităţi culinare, zăboviţi pe blogul lui, că nu are să vă pară rău! Are de toate, de la istoria diferitelor bucătării, la reţete cu specific sau maniere la masă. :P
Sper să vă fie util articolul meu. Nu vreau să dau lecţii sau să mă dau expertă, ci doar să dau câteva indicaţii, dacă tot citesc despre subiectul ăsta în draci în ultimele zile.
Bucuraţi-vă şi voi de site-uri!
Printre fluturi...
miercuri, 7 decembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
Lepșe. Iar.
Publicat de
Luciana Corlan
la
23:29
Iar am stat un car de ani fără să scriu. Îmi e dor de voi, bloggeri și blogotecari, cum nu vă pot spune. De nopțile pierdute pe Skype și pe blogurile voastre, de purificarea sufletească pe care o simt ori de câte ori îmi deschid sufletul în fața voastră. De melancolie și de lacrimi de emoție mascate printre fluturii mei transparenți, pictați în culorile celor mai frumoase visuri, pe pânza vie, mirosind a vară, a sufletului.
Sper să scriu mai des. Dacă vă e dor și vouă de mine, e posibil să mă găsiți ceva mai des pe e-Monden.
Lucruri pe care le-am invatat de cand sunt mare:
Am invatat să mă bucur de lucruri mărunte.
Am invatat ca PRIETENI sunt putini, dar imi ajung cei pe care îi am.
Am invatat ca nu trebuie să mă dau bătută niciodată.
Am invatat să tai de la rădăcină prieteniile nocive.
Am invatat să mă rățoiesc în loc să tac.
A doua leapsa este despre mine
1. Imi poti spune:
Corli
2. Mi-ar place sa ma numesc:
Luciana
3. Dac-as fi un personaj de carte as fi:
Reepicheep (Cronicile din Narnia, soricelul cel viteaz; avem aceeasi înălțime :P)
4. Melodia mea preferata este:
zilele astea, Iris, Goo Goo Dolls
5. Ziua preferata a saptamanii e:
sambata
6. Mi-e dor de:mami
7. Dintre actorii din intreaga lume azi il plac pe:
Ben Barnes (doh!)
8.Urasc scoala pentru ca:nu o urasc
9.Imi place scoala pentru ca:
ma indeamna sa invat lucruri care nu sunt prin manuale...sunt o studentă atipică
10.Culoarea mea preferata e:roșu
11.Partea preferata a zilei pentru mine e: noaptea ȘP
12.Vampiri, varcolaci,fantome sau extraterestri?
Naiade și zei
13.Mi-ar placea sa locuiesc:
În Sighișoara
14.Azi sunt fericit pentru ca:
Așa am chef!
15.A fost un cosmar sa vad:
Nu am coșmaruri...
16.As vrea sa:
Fiu o scriitoare apreciată (nu neapărat celebră)
17.Mi-ar placea sa existe:
Narnia..dar asta știați.
18.As vrea sa lucrez in domeniul:
Interpretării. Nu de cântece, ci interpretarea din facultate. :X
19.Daca as avea o putere ar fi:
20.Imi place numele:
Luciana
21.Cred ca prietenii adevarati sunt cei care:
Au răbdare să stea cu tine și când au zile proaste.
22.Citatul meu preferat este:
Singurii care nu cad sunt cei care nu urcă pe cablul de la înălțime.
23.Cred ca cel mai frumos sentiment e:
Încrederea.
24.As vrea sa pot:
Ajuta mai mult pe cineva anume.
25.Viata e frumoasa pentru ca:
Este imprevizibilă.
26.Planul meu secret e sa:
Cel care a făcut chestionarul este rugat să caute secret in DEX.
27.Imi place serialul:
Supernatural
28.As vrea sa scriu despre:
Make up, dar nu sunt suficient de bună cât să fac asta cum trebuie.
29.Vreau sa iti spun ca:
Mă bucur că mă citești.
30.Cum ti s-a parut acest chestionar?Ce ai vrea sa ii mai pui?
Aș scoate întrebarea cu secretul...
31.Cele 7 persoane care vor primi leapsa sunt:
Lavinia, Ade , Monica, Miki și inca 3 blogotecari. Vad ei care se simt. :P
Sper să scriu mai des. Dacă vă e dor și vouă de mine, e posibil să mă găsiți ceva mai des pe e-Monden.
Lucruri pe care le-am invatat de cand sunt mare:
Am invatat să mă bucur de lucruri mărunte.
Am invatat ca PRIETENI sunt putini, dar imi ajung cei pe care îi am.
Am invatat ca nu trebuie să mă dau bătută niciodată.
Am invatat să tai de la rădăcină prieteniile nocive.
Am invatat să mă rățoiesc în loc să tac.
A doua leapsa este despre mine
1. Imi poti spune:
Corli
2. Mi-ar place sa ma numesc:
Luciana
3. Dac-as fi un personaj de carte as fi:
Reepicheep (Cronicile din Narnia, soricelul cel viteaz; avem aceeasi înălțime :P)
4. Melodia mea preferata este:
zilele astea, Iris, Goo Goo Dolls
5. Ziua preferata a saptamanii e:
sambata
6. Mi-e dor de:mami
7. Dintre actorii din intreaga lume azi il plac pe:
Ben Barnes (doh!)
8.Urasc scoala pentru ca:nu o urasc
9.Imi place scoala pentru ca:
ma indeamna sa invat lucruri care nu sunt prin manuale...sunt o studentă atipică
10.Culoarea mea preferata e:roșu
11.Partea preferata a zilei pentru mine e: noaptea ȘP
12.Vampiri, varcolaci,fantome sau extraterestri?
Naiade și zei
13.Mi-ar placea sa locuiesc:
În Sighișoara
14.Azi sunt fericit pentru ca:
Așa am chef!
15.A fost un cosmar sa vad:
Nu am coșmaruri...
16.As vrea sa:
Fiu o scriitoare apreciată (nu neapărat celebră)
17.Mi-ar placea sa existe:
Narnia..dar asta știați.
18.As vrea sa lucrez in domeniul:
Interpretării. Nu de cântece, ci interpretarea din facultate. :X
19.Daca as avea o putere ar fi:
20.Imi place numele:
Luciana
21.Cred ca prietenii adevarati sunt cei care:
Au răbdare să stea cu tine și când au zile proaste.
22.Citatul meu preferat este:
Singurii care nu cad sunt cei care nu urcă pe cablul de la înălțime.
23.Cred ca cel mai frumos sentiment e:
Încrederea.
24.As vrea sa pot:
Ajuta mai mult pe cineva anume.
25.Viata e frumoasa pentru ca:
Este imprevizibilă.
26.Planul meu secret e sa:
Cel care a făcut chestionarul este rugat să caute secret in DEX.
27.Imi place serialul:
Supernatural
28.As vrea sa scriu despre:
Make up, dar nu sunt suficient de bună cât să fac asta cum trebuie.
29.Vreau sa iti spun ca:
Mă bucur că mă citești.
30.Cum ti s-a parut acest chestionar?Ce ai vrea sa ii mai pui?
Aș scoate întrebarea cu secretul...
31.Cele 7 persoane care vor primi leapsa sunt:
Lavinia, Ade , Monica, Miki și inca 3 blogotecari. Vad ei care se simt. :P
marți, 18 octombrie 2011
25 de întrebări
Publicat de
Luciana Corlan
la
19:00
Furată de la Eyya
1. Ai vreun animal?
Nu.
2. Numeste trei lucruri care se află acum lângă tine.
Telecomanda,telefonul si o agendă.
3. Cum e vremea afară în momentul acesta?
Friiiiggggg.
4. Conduci?
Nu.
5. La ce oră te-ai trezit azi dimineată?
12 :D
6. Când ai făcut ultima oară dus?
Aseară.
7. Care a fost ultimul film pe care l-ai vizionat?
...habar n-am,nu mai am timp de asa ceva..crCrazy. Stupid. Love.
8. Ce scrie în ultimul mesaj trimis?
Nu am mai trimis unul cam de o lună, așa că nu mai știu.
9. Ce ton muzical ai la telefon?
Nickelback - Never gonna be alone
10. Ai vizitat altă tară?
Nu.
11. Îti place sushi?
Nu chiar. Mi se face rău de la el.
12. De unde iti faci cumparaturile?
Din hypermarket.
13. Iei medicamente ca să poti să adormi?
Nu.
14. Câti frati ai?
Unul
15. Ai laptop sau desktop?
Ambele, acasa la Motru.
16. Câti ani o să împlinesti la următoarea aniversare?
23
17. Porti lentile de contact?
Nu
18. Îti vopsesti părul?
Da. Singura, brunet cu șuviță roz. ȘD
19. Povesteste-mi ceva ce plănuiesti să faci astăzi.
Sa ajung la o prietenă.
20. Când ai plâns ultima oară?
Nu mai știu...
21. Care este topping-ul preferat pe pizza?
Nu prea manânc pizza, asa ca nu am un topping preferat.
22. Ce preferi: hamburgerii sau cheesseburgerii?
Hamburgeri
23. Ai stat vreodată toată noaptea trează?
Da.
24. Ce culoare au ochii tăi?
Caprui
25. Poti să simti diferenta de gust între Pepsi si Coca-Cola?
Da
Cine o mai vreaaaa???
duminică, 9 octombrie 2011
Viața
Publicat de
Luciana Corlan
la
12:42
Viața mă leagă în lanțuri, și mă târâie peste tot. Bălți, noroaie, șanțuri. Și i se pare tar distractiv. Rănile mele i se par amuzante, lacrimile nu o impresionează. Adesea cad în genunchi, și merg așa. Mă doare, mi-e frig, nu mai suport. Legăturile lasă urme adânci, usturătoare.
Și uneori mă satur...mă ridic hotărâtă, si trag aspru de sfori. Me mine nu mă duce cum și unde vrea ea...nu cred în soartă sau mai știu eu ce, așa că nu am de ce să mă las dusă fieștecum! Îi place sau nu, acum, că am pus stăpânire pe situație, trebuie să facă cum vreau eu!
Și, culmea, în acele momente, viața vine duios la mine. Mă sărută pe frunte, tremurând de emoție. Desface legăturile, și îmi mângâie rănile lăsate. Viața, sărăcuța, nu vrea să facă rău. Pur și simplu reacționează la supunerea noastră, care este enervantă. Nu îi place să ne ducă pe unde are ea chef, deși știe că drumul e bun. Așteaptă parcă ceva acțiune. Un semn că mai vrem să și trăim, să ascultăm de instincte. Nu de alta, dar e plictisitor să fii viața unui om care face tot ce spui, fară să ia atitudine.
Viața mea mă cară prin bălți și noroaie, și adoră să mă chinuie. Sunt momente când o urăsc. Dar e vina mea că se poartă așa. Zilele în care o trăiesc așa cum îmi place însă, sunt cele mai bune! În zilele alea, avem aceleași idei, aceleași convingeri. Zilele alea sunt superbe. Dar nu am nici curaj și nici putere să le trăiesc mereu. Fericirea în viața se mai și învață, și e greu să fii student la școala vieții...
Voi cum vă înțelegeți cu viața voastră?
Și uneori mă satur...mă ridic hotărâtă, si trag aspru de sfori. Me mine nu mă duce cum și unde vrea ea...nu cred în soartă sau mai știu eu ce, așa că nu am de ce să mă las dusă fieștecum! Îi place sau nu, acum, că am pus stăpânire pe situație, trebuie să facă cum vreau eu!
Și, culmea, în acele momente, viața vine duios la mine. Mă sărută pe frunte, tremurând de emoție. Desface legăturile, și îmi mângâie rănile lăsate. Viața, sărăcuța, nu vrea să facă rău. Pur și simplu reacționează la supunerea noastră, care este enervantă. Nu îi place să ne ducă pe unde are ea chef, deși știe că drumul e bun. Așteaptă parcă ceva acțiune. Un semn că mai vrem să și trăim, să ascultăm de instincte. Nu de alta, dar e plictisitor să fii viața unui om care face tot ce spui, fară să ia atitudine.
Viața mea mă cară prin bălți și noroaie, și adoră să mă chinuie. Sunt momente când o urăsc. Dar e vina mea că se poartă așa. Zilele în care o trăiesc așa cum îmi place însă, sunt cele mai bune! În zilele alea, avem aceleași idei, aceleași convingeri. Zilele alea sunt superbe. Dar nu am nici curaj și nici putere să le trăiesc mereu. Fericirea în viața se mai și învață, și e greu să fii student la școala vieții...
Voi cum vă înțelegeți cu viața voastră?
duminică, 2 octombrie 2011
Te văd...
Publicat de
Luciana Corlan
la
14:51
Ca de obicei...încerc să te uit. Și de fiecare dată când reușesc, ceva, în tine simte. Și suni, sau apari pe mess. Al tău, sau al altora. Degeaba te tot ignor, degeaba urlu la tine, degeaba îți spun că nu te mai vreau, sau că te urăsc. Nu mă crezi niciodată.
Sufletul meu habar n-are ce-i aia ură. Mai știe el de furie, de gelozie, și alte mărunțișuri. Dar ură...trebuie să îl invăț câte ceva despre asta.
Și mai trebuie să îl învăț, că odată ce a băgat pe cineva în sertarul uitării, acolo trebuie să îl și lase! Nu de alta, dar suflețelul meu habar n-are să uite de tot.
Sufletul meu pare să te vrea mai mult decât mine, mai mult decât trupul meu sau instinctele mele. Că astea din urmă îmi zic să te dau dracului. Sufletul te vede peste tot.
Te vede în zâmbetul ștrengar al fetei ce tocmai a trecut pe lângă mine. Exact ca tine zâmbea, jur! Și în ochii căprui ai puștiului din autobuz, ce oglindeau cumințenia ta irezistibilă. Te vede pe buzele băiatului care mi-a zâmbit la semafor. Buze ca ale tale, pline, așteptând săruturi însetate. Sufletul meu te vede în serialul tău preferat, căci, intr-adevăr, ai defectele personajului pe care îl admiri. Ador defectele alea. Sufletul meu îți simte prezența ori de câte ori ochii mi se odihnesc pe paginile singurei serii de cărți pe care ai citit-o vreodată.
Sufletul meu este atras de sufletul tău, al celui care ești de fapt. De sufletul omului care erai înainte să te transformi în cine vrei să pari. De sufletul de copil pus pe glume ciudate, greu de înțeles. Glume care, probabil, doar pe mine mă făceau să râd. Sufletul tău ștrengar, de adult ce crede în basme, legende, și povești cu fantome. Sufletul meu adoră omul care ești și îl urăște pe cel care vrei să pari.
Sufletul meu e zăpăcit...habar n-are cine mai ești...Și nu prea mai știu nici eu...
Sufletul meu pare să te vrea mai mult decât mine, mai mult decât trupul meu sau instinctele mele. Că astea din urmă îmi zic să te dau dracului. Sufletul te vede peste tot.
Te vede în zâmbetul ștrengar al fetei ce tocmai a trecut pe lângă mine. Exact ca tine zâmbea, jur! Și în ochii căprui ai puștiului din autobuz, ce oglindeau cumințenia ta irezistibilă. Te vede pe buzele băiatului care mi-a zâmbit la semafor. Buze ca ale tale, pline, așteptând săruturi însetate. Sufletul meu te vede în serialul tău preferat, căci, intr-adevăr, ai defectele personajului pe care îl admiri. Ador defectele alea. Sufletul meu îți simte prezența ori de câte ori ochii mi se odihnesc pe paginile singurei serii de cărți pe care ai citit-o vreodată.
Sufletul meu este atras de sufletul tău, al celui care ești de fapt. De sufletul omului care erai înainte să te transformi în cine vrei să pari. De sufletul de copil pus pe glume ciudate, greu de înțeles. Glume care, probabil, doar pe mine mă făceau să râd. Sufletul tău ștrengar, de adult ce crede în basme, legende, și povești cu fantome. Sufletul meu adoră omul care ești și îl urăște pe cel care vrei să pari.
Sufletul meu e zăpăcit...habar n-are cine mai ești...Și nu prea mai știu nici eu...
luni, 26 septembrie 2011
Leasa time!
Publicat de
Luciana Corlan
la
22:52
Lavinia, scuze de intarziere!
1.Sa incepem cu ceva simplu . Revista preferata . Argumentati
Asul verde. De mică citesc chestii naturiste.
2.Culoarea preferata .
Roșu.
3.Serialul preferat .
Supernatural.
4.Emisiunea preferata .
Brainiac, Mithbusters, Miami Ink
5.Cartea preferata .
Dracula
6.Cantecul preferat . Breathe gentle
7.Filmul preferat .
The Chronicles of Narnia
8.Blogul preferat
Printre fluturi....
1.Sa incepem cu ceva simplu . Revista preferata . Argumentati
Asul verde. De mică citesc chestii naturiste.
2.Culoarea preferata .
Roșu.
3.Serialul preferat .
Supernatural.
4.Emisiunea preferata .
Brainiac, Mithbusters, Miami Ink
5.Cartea preferata .
Dracula
6.Cantecul preferat . Breathe gentle
7.Filmul preferat .
The Chronicles of Narnia
8.Blogul preferat
Printre fluturi....
sâmbătă, 27 august 2011
Curli, ep 2: sfaturi pentru grăsuţe.
Publicat de
Luciana Corlan
la
20:29
Când eşti grăsuţă, există 4 categorii de oameni în jurul tău:
-miştocarii - pe ăştia nu merită să îi bagi în seamă, oricât te-ar tachina; simplul fapt că îi asculţi le acordă mai multă atenţie decât o să merite vreodată
- indiferenţii - "Eşti....potrivită! Nu aş spune că eşti grasă!" Nu ar spune, că nu prea le pasă; nu dau doi bani pe şuncile tale, chiar dacă ţi-or fi prieteni.
- cei mai graşi decât tine - este normal să le pari OK, sunt şi ei cu musca pe căciulă, îţi ştiu suferinţa; oamenii ăştia sunt sinceri; şi chiar dacă nu vorbiţi despre kilograme, vă prinde bine să discutaţi.
- cei cărora le pasă- de ăştia trebuie să stai lipită; ei ştiu că eşti grăsuţă; îşi dau seama că poate ai arăta mai bine fără kilogramele alea; dar asta eşti, aşa te plac.
Slavă Domnului am avut şi eu vreo doi de ăştia prin preajmă. Părinţii, două prietene bune şi câţiva colegi de liceu.
Şi am început să fac faţă kilogramelor. M-am pus în faţa oglinzii într-o zi, şi mi-am dat seama că nu o să slăbesc niciodată. Am tras aer în piept, şi m-am gândit că ar fi cazul să fac ceva să mă simt mai bine în pielea mea.
Aşa că, dacă sunteţi mai plinuţe, încercaţi câteva şmecherii.
Găsiţi o parte a corpului sau a feţei care vă place mult de tot la voi. Poate aveţi sâni frumoşi. Eu am început să port haine mai decoltate, prin care să se vadă mai multă piele. Şi blugi mai mulaţi. Şi aşa am descoperit că hainele fixe sunt mai eficiente decât cele largi.
Aşadar, nu purtaţi chestii lălâi. Vă fac să păreţi mai mari! Deci purtaţi bluze normale, pană în talie şi blugi cu talie medie sau plină. Pe mine de exemplu mă enervează taliile pline la pantaloni. Îmi apăsau burta când stăteam jos.
Pe scurt, simţiţi-vă sexy şi o să arătaţi sexy! Atâta timp cât nu săriţi calul.
Apoi, gândiţi-vă că detaliile contează. Machiaţi-vă drăguţ, încercaţi un ruj mai îndrăzneţ, o ojă nouă, un accesoriu pe care nu obişnuiţi să îl purtaţi. Poate cei din jur nu o să ştie, dar o să vă dea încredere. Dacă alegeţi un machiaj, consultaţi o prietenă înainte totuşi. Îmi amintesc zilele în care umblam rujată ca un ou de Paşte...Yoyyyy, ce vremuri!
Ştiu că sfaturile mele par prosteşti şi că nu o să ajute la slăbit. Dar este important să înţelegeţi că este foarte important să vă simţiţi bine în propria piele. Dacă vreţi, o să revin cu o postare cu câteva şmecherii care vor păcăli foamea, fără să vă...înfometeze.:P
-miştocarii - pe ăştia nu merită să îi bagi în seamă, oricât te-ar tachina; simplul fapt că îi asculţi le acordă mai multă atenţie decât o să merite vreodată
- indiferenţii - "Eşti....potrivită! Nu aş spune că eşti grasă!" Nu ar spune, că nu prea le pasă; nu dau doi bani pe şuncile tale, chiar dacă ţi-or fi prieteni.
- cei mai graşi decât tine - este normal să le pari OK, sunt şi ei cu musca pe căciulă, îţi ştiu suferinţa; oamenii ăştia sunt sinceri; şi chiar dacă nu vorbiţi despre kilograme, vă prinde bine să discutaţi.
- cei cărora le pasă- de ăştia trebuie să stai lipită; ei ştiu că eşti grăsuţă; îşi dau seama că poate ai arăta mai bine fără kilogramele alea; dar asta eşti, aşa te plac.
Slavă Domnului am avut şi eu vreo doi de ăştia prin preajmă. Părinţii, două prietene bune şi câţiva colegi de liceu.
Şi am început să fac faţă kilogramelor. M-am pus în faţa oglinzii într-o zi, şi mi-am dat seama că nu o să slăbesc niciodată. Am tras aer în piept, şi m-am gândit că ar fi cazul să fac ceva să mă simt mai bine în pielea mea.
Aşa că, dacă sunteţi mai plinuţe, încercaţi câteva şmecherii.
Găsiţi o parte a corpului sau a feţei care vă place mult de tot la voi. Poate aveţi sâni frumoşi. Eu am început să port haine mai decoltate, prin care să se vadă mai multă piele. Şi blugi mai mulaţi. Şi aşa am descoperit că hainele fixe sunt mai eficiente decât cele largi.
Aşadar, nu purtaţi chestii lălâi. Vă fac să păreţi mai mari! Deci purtaţi bluze normale, pană în talie şi blugi cu talie medie sau plină. Pe mine de exemplu mă enervează taliile pline la pantaloni. Îmi apăsau burta când stăteam jos.
Pe scurt, simţiţi-vă sexy şi o să arătaţi sexy! Atâta timp cât nu săriţi calul.
Apoi, gândiţi-vă că detaliile contează. Machiaţi-vă drăguţ, încercaţi un ruj mai îndrăzneţ, o ojă nouă, un accesoriu pe care nu obişnuiţi să îl purtaţi. Poate cei din jur nu o să ştie, dar o să vă dea încredere. Dacă alegeţi un machiaj, consultaţi o prietenă înainte totuşi. Îmi amintesc zilele în care umblam rujată ca un ou de Paşte...Yoyyyy, ce vremuri!
Ştiu că sfaturile mele par prosteşti şi că nu o să ajute la slăbit. Dar este important să înţelegeţi că este foarte important să vă simţiţi bine în propria piele. Dacă vreţi, o să revin cu o postare cu câteva şmecherii care vor păcăli foamea, fără să vă...înfometeze.:P
joi, 25 august 2011
Arabian...pink!
Publicat de
Luciana Corlan
la
14:32
M-au mâncat degeţelele zilele astea, să îl pun pe blogotecarul Octav să aleagă un machiaj pe care să încerc să îl imit!
Am rămas la încercare. Deşi pare simplu, duduia din imagine are pleoape imenseeee faţă de mine. Ceea ce a dus la amestecarea nuanţelor pe ochişorii mei firavi!
Unde mai pui că priceperea mea la aplicarea tuşului este undeva sub nivelul mării...(în Groapa Marianelor de fapt!)
Dar nu am vrut să mă dau bătută! Aşa că am încercat ceva pe gustul meu, adaptat, conform toanelor mele şi priceperii. Ete ici cam ce mi-a ieşit. Nu se compară, evident!
Dar pentru mine, s-au înregistrat câteva progrese!
- am folosit tehnica de contouring, cu două nuanţe de pudră, fără să arăt ca un clovn nebun (de fapt, pudra translucentă Color Trend şi un Flormar pe care l-am luat anul trecut şi la lumină naturală este cu vreo 3, 4 tonuri mai închisă faţă de ce am eu nevoie, şi mi-a venit ideea conturării citind blogul lui Special K)
- mi-am conturat ochii cu creion fără să îi scot din orbite sau să lăcrimez :D

Am folosit, ca de obicei, chestii la îndemâna oricui. Trusa mare este de la Oriflame. Apare, din ce îmi amintesc, în preajma sărbătorilor. Am salivat aşa frumos la ea, că mi-a făcut-o mami cadou! Costă vreo 40 de RONI la reducere. Fardul alb este Gabrini, parcă. Vreo 4 RON. Iar cea roz e unul din fardurile ce mi-au făcut cu ochiul la metrou, prin intensitatea nuanţei. 2 RON am dat pe el!
Sper să vă placă!
Am rămas la încercare. Deşi pare simplu, duduia din imagine are pleoape imenseeee faţă de mine. Ceea ce a dus la amestecarea nuanţelor pe ochişorii mei firavi!
Unde mai pui că priceperea mea la aplicarea tuşului este undeva sub nivelul mării...(în Groapa Marianelor de fapt!)
Dar nu am vrut să mă dau bătută! Aşa că am încercat ceva pe gustul meu, adaptat, conform toanelor mele şi priceperii. Ete ici cam ce mi-a ieşit. Nu se compară, evident!
Dar pentru mine, s-au înregistrat câteva progrese!
- am folosit tehnica de contouring, cu două nuanţe de pudră, fără să arăt ca un clovn nebun (de fapt, pudra translucentă Color Trend şi un Flormar pe care l-am luat anul trecut şi la lumină naturală este cu vreo 3, 4 tonuri mai închisă faţă de ce am eu nevoie, şi mi-a venit ideea conturării citind blogul lui Special K)
- mi-am conturat ochii cu creion fără să îi scot din orbite sau să lăcrimez :D

Am folosit, ca de obicei, chestii la îndemâna oricui. Trusa mare este de la Oriflame. Apare, din ce îmi amintesc, în preajma sărbătorilor. Am salivat aşa frumos la ea, că mi-a făcut-o mami cadou! Costă vreo 40 de RONI la reducere. Fardul alb este Gabrini, parcă. Vreo 4 RON. Iar cea roz e unul din fardurile ce mi-au făcut cu ochiul la metrou, prin intensitatea nuanţei. 2 RON am dat pe el!
Sper să vă placă!
sâmbătă, 20 august 2011
Părul scurt dă dependenţă!
Publicat de
Luciana Corlan
la
00:35
| Mai (parcă) 2011 |
Dacă vă dă prin căpşor să vă tundeţi scurt, gândiţi-vă bine de tot! Că pe urmă o să îl tot tundeţi!
Avantajul cel mai mare, zic eu, este că poţi fi cuminte sau sălbatică, în funcţie de doza de fixatic şi imaginaţie. Se adaptează ţinutei dintr-o pieptenătură.
E uşor de întreţinut, nu mai trebuie să ai cleşti şi elastice la indemână. Plus că vara e o binecuvântare lungimea asta!
Este o idee nebunească la început, dar o dată ce ai pus-o în practică, o să vrei să te mai tunzi!
Iar, şi iar...şi parcă ar merge şi un breton asimetric, şi parcă te-ai tunde mai scurt puţin, şi ar merge mai scurt ici şi mai lung colo. Şi....şi....şi....
| undeva la inceputul lui 2009....cred! in anul 2 de facultă |
| iulie 2010 |
![]() |
| acum 2 săptămâni |
![]() |
| miercurea asta! |
joi, 18 august 2011
Blogoteca are site!
Publicat de
Luciana Corlan
la
14:33
Blogoteca este o gasca maaaaare de tot de oameni simpli, carora le place sa...blogareasca, ce altceva?
Blogoteca este locul în care blogul tau va fi primit cu bratele deschise, iar tu, de acum blogotecar sau blogotecara, îti vei gasi prieteni.
Si asta pentru ca desi s-a pornit de la ideea unuei locatii virtuale în care sa ne adunam si sa blogarim, s-a mers ulterior mai departe.
Unii dintre noi, ale caror bloguri probabil le-ai citit deja, au devenit prieteni! Unii real, altii virtual.
Suntem oamenii pentru care blogul nu este ceva ce te ajuta sa fii la moda, ci un mijloc de a transmite emotii, trairi, experiente, informatii si pasiuni
Asa ca daca esti aici pentru o simpla promovare a blogului, s-ar putea sa fii dezamagit.
Daca, în schimb, esti aici ca sa cunosti alti bloggeri, cu care sa faci schimb de impresii sau experiente, ai ajuns exact unde trebuie!
Asa ca degetele pe tastatura, si pune-te pe blogoralizat!
Si nu uita bloggere: de acum, esti blogotecar!
Blogoteca este locul în care blogul tau va fi primit cu bratele deschise, iar tu, de acum blogotecar sau blogotecara, îti vei gasi prieteni.
Si asta pentru ca desi s-a pornit de la ideea unuei locatii virtuale în care sa ne adunam si sa blogarim, s-a mers ulterior mai departe.
Unii dintre noi, ale caror bloguri probabil le-ai citit deja, au devenit prieteni! Unii real, altii virtual.
Suntem oamenii pentru care blogul nu este ceva ce te ajuta sa fii la moda, ci un mijloc de a transmite emotii, trairi, experiente, informatii si pasiuni
Asa ca daca esti aici pentru o simpla promovare a blogului, s-ar putea sa fii dezamagit.
Daca, în schimb, esti aici ca sa cunosti alti bloggeri, cu care sa faci schimb de impresii sau experiente, ai ajuns exact unde trebuie!
Asa ca degetele pe tastatura, si pune-te pe blogoralizat!
Si nu uita bloggere: de acum, esti blogotecar!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)





