joi, 26 mai 2011

Kriss

Kristina este o fată pe care am cunoscut-o în liceu. Şi nu există coridor neexplorat de noi două! Ştim fiecare colţişor!
Nu am fost niciodată confidente. Nu suntem cele mai bune prietene. Nu ne sunăm în fiecare zi să ne anunţăm ce nuanţă de ojă am mai cumpărat.
Pentru ca nu sunt genul ăla de om. Şi nu este nici ea!
Kristina este omul care nu are nevoie de cuvinte! Spune mai mult decât o mie de vorbe sau imagini printr-o îmbrăţişare! E magică! O strângi la piept, îi dai un pupic, şi viaţa devine mai frumoasă! Atât e de simplu!
Dincolo de asta, este mereu omul care te ajută!
Am nevoie de un umăr să mă sprijine sau să plâng? Tot ea vine să mă salveze! Oriunde ar fi, orice ar face. Că nu fac de astea prea des, e partea a doua....
Kristina este, la fel ca şi celelalte două fete care îmi fac viaţa mai frumoasă, dovada că Dumnezeu mă iubeşte! Că îi sunt prea dragă să mă lase chiar singurică singurică prin Buc...

Ce i-aş spune?
Auzi fată! Eu nu îţi zic să nu te schimbi! Oamenii se schimbă mereu, iar schimbarea e bună! Chiar dacă te schimbi în rău! La urma urmei, tre să evoluăm sau să urcăm la loc în copac! Rămâi în schimbare, că te schimbi o dată cu mine, şi râzi la glumele mele! Şi îmbrăţişările alea calde! Vezi să nu le pierzi pe drum, că ne supărăm!

2 comentarii:

  1. Foarte frumos Lucianna, exista si oameni asa . Va imbratisez p`amandoua >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. asta da surpriza, nu ma astptam, nu stiu ce m-as face fara tine, daca nu ai fi tu sa ma scoti din monotonie cred ca as luao razna. pooop nebuna mea si o sa ramanem prietene toata viata:*:X

    RăspundețiȘtergere