Joi seara....Seara ultimului examen...Ar fi trebuit să plec de azi, dar deh! Am darul adormirii....am uitat de adeverința pentru medicul de familie. Și dacă tot am rămas, m-am apucat de curățenie...M-am apucat numai....Acum stau puțin....Mă uit în jur și-mi dau seama că faptul că am rămas nu e doar obligația circumstanțelor. Am nevoie de curățenia asta.
Am nevoie să mă curăț și eu o dată cu camera. Nu mai plouă afară, ca astă toamnă, să cadă apa și să cadă cu ea și gândurile negre. Nici nu mai ninge măcar. Nu mă mai pot lăsa hipnotizată de fulgi.
Pot numai să fac curat în cameră. Și să sper că o se curețe și gândurile odată cu camera. Și să stau apoi și să admir ce am făcut.
Deocamdată stau. Mă holbez în jur. Pur și simplu. În mintea mea, nimic. Îmi dau seama că sunt câteva chestii de care m-am săturat. Și simt nevoia să le înșir.
Așa deci...să vedem....M-am săturat de :
1 nopțile în care nu pot să dorm
2 diminețile în care mă trezesc prea devreme după ce nu am dormit toată noaptea
3 „prietenii” care se așteaptă să îi ascult când au chef de pălăvrăgeală și dau bir cu fugiții când am nevoie de ei și de cei care „au examene” când vreau să ieșim pentru ca atunci când vor ei la un suc să creadă că mint
4 starea de cap gol pe care mi-o dă sesiunea
5 prietenii (și aici nu mai vorbesc la figurat) care mă bat la cap să îmi fac iubit, că, citez, „trece tinerețea pe lângă mine”
Acum aștept ziua de mâine. Să ajung acasă, la globul meu cu sclipici și la clepsidra EI. Să-mi ling zgârieturile și să îmi revin liniștită lângă ele.
Voi de ce v-ați săturat?
M-am săturat de stresul din sesiune(bine că a trecut in sfârşit), m-am săturat de ignoranţă, de oameni răi, de obligaţii, de promisiuni făcute doar de dragul de a vorbi, de oameni nehotarâţi sau prea timizi. Multe ar fi de înşiruit pe aceasta listă. M-am săturat de multe lucruri, chiar şi de mine, în anumite privinţe.
RăspundețiȘtergere